Ce alimente sunt permise când purtăm aparat dentar?

Momentul în care se aplică un aparat dentar fix este și momentul în care se schimbă stilul alimentar și igiena orală!

Pasul acesta este unul important spre un zâmbet frumos! Cu puțină răbdare vei avea dinții perfecți, mult visați, însă trebuie să ai mare grijă la igiena orală și la alimentele consumate. De ce?

Aparatul dentar vine atașat de smalțul dentar și există o mulțime de suprafețe aderente unde rămân cantonate resturi de mâncare. Nimeni nu își dorește o respirație urât mirositoare date de acele resturi mici de mâncare ce urmează un proces de fermentare (de acolo mirosul neplăcut) și cred că nimeni nu vrea formarea cariilor pe lângă bracketuri, carii ce se vor extinde în profunzime și vor necesita tratamente îndelungate. Nu e nimic de speriat, ci e un sfat și un semnal pentru cei care vor o dantură sănătoasă și după finalizarea tratamentului ortodontic. Ce e de făcut?

În primul rând igiena dentară va fi puțin diferită decât înainte. Periajul dentar e recomandat după fiecare masă deoarece resturile alimentare rămân atașate de părți ale aparatului fix. Pe lânga peria de dinți normală, se folosește periuța interdentară special creata pentru aparatele ortodontice și dușul bucal sau hidropulsorul care ajută la curățarea spațiilor mici, înguste și efectuează un masaj gingival extrem de benefic.

Alimentația este ușor diferită față de un pacient fără aparat fix, însă este mult mai sănătoasă. O persoană care a făcut pasul spre un aparat dentar, l-a făcut din dorința de a avea dinți frumoși, dar mai important, dinții frumoși sunt cei sănătoși, prin urmare acea persoană va avea grijă să evite alimentele lipicioase sau foarte abrazive și casante.

Alimente permise:

  • fructe: banane, portocale, căpșuni, afine, zmeură, pepene, kiwi, fructe uscate, etc; fructele tari pot fi transformate în suc, shake.
  • lactate: iaurt, lapte, branză, smântână, cașcaval
  • cereale cu lapte sau iaurt
  • carne: pește, fructe de mare, carne roșie, fără oase
  • legume, salate – cele tari vor fi fierte (morcovi, broccoli, conopidă etc.), cele moi pot fi consumate și crude
  • dulciuri: înghețată, sucuri de fructe, prăjituri, chec etc. – cu moderație
  • altele: ouă, supe, orez, mămăligă, pâine (atenție la coaja tare și crocantă) și multe altele

Alimente interzise:

  • alimente dure precum alune, floricele de porumb, morcovi, măsline cu sâmburi etc.; de asemenea, nu se mușcă direct din fructe (cum ar fi mărul), ci tăiem bucăți pe care le vom mesteca pe masele
  • păinea prăjită crocantă, chipsuri tari, crackers etc.– pot îndoi sârmele sau dezlipi bracketurile
  • alimente lipicioase precum caramele, bomboane gumate (jeleuri) etc. – pot rămâne printre bracketuri favorizând apariția cariilor sau chiar le pot dezlipi; guma de mestecat nu face rău, însă se poate prinde de elementele aparatului
  • ronțăitul creioanelor, pixurilor sau unghiilor – sunt dăunătoare tuturor, nu doar celor cu aparat dentar, pe care îl pot dezlipi sau chiar pot rupe sârmele.

Controlul la medicul dentist se va face mai des, o dată la 4 luni, pentru a se realiza igienizarea profesională și statusul dinților și gingiilor. Acest control vine și în ajutorul pacientului deoarece el poate fi sfătuit în legătură cu modul de periaj, zonele mai aderente și mai mult decât atât pacientul poate pune orice fel de întrebare pentru a primi un răspuns de specialitate.

Internetul ne oferă multe informații, însă pacientul nu este în măsură să pună un diagnostic corect pentru a căuta informația corectă!

Nu uita:

Un zâmbet sănătos este un zâmbet frumos!

Dr. L

 

Dinții definitivi încep să apară încă de la vârsta de 5-6 ani. Haideți să vedem la ce vârstă apar toți dinții permanenți ai copilului dumneavoastră

Mulți părinți nu știu cu exactitate la ce vârste cresc dinții definitivi, dacă există sau nu simptome, dacă ei sunt aliniați corect sau nu! 

Sfatul meu și al colegilor mei este să mergeți cu copilul la medicul dentist încă de la vârste fragede, 3-4 ani, pentru a se obișnui copilul cu vizitele periodice recomandate, pentru a se obișnui cu mediul și pentru a primi sfaturi din partea medicului dumneavoastră cu privire la igiena corectă, alimentația recomandată și statusul dinților existenți. La o astfel de vizită vă puteți reaminti vârsta la care încep să crească dinții, ei având o creștere treptată și fiecare grup dentar având o anumită perioadă de erupție. După ce există un anumit număr de dinți permanenți, medicul vă poate spune dacă aceștia cresc corect sau dacă, pe viitor, va trebui să apelați la un tratament ortodontic pentru a realiza corecția dinților incorect erupți.

Primul dinte definitiv este molarul de 6 ani, care apare în spatele dinților de lapte, la vârsta de 5-6 ani. Acest dinte este foarte important pentru mușcătura copilului dumneavoastră! El nu înlocuiește altă măseluță, ci apare după cele deja prezente, lungind astfel arcada dentară. De cele mai multe ori această erupție dentară NU se însoțește de simptomatologia cu care sunteți obișnuiți la apariția dinților de lapte (înroșirea gingiilor, agitație, febră, neliniște), de aceea “molarul de 6 ani” apare în gurița micului pacient aproape fără să vă dați seama! Există câte un molar de 6 ani pe fiecare parte (4 în total)

Al doilea grup dentar apare la vârsta de 6-7 ani, incisivii centrali inferiori, cei doi dinți din mijloc de pe arcada inferioară. La vârsta de 7-8 ani apar dinții alăturați celor de jos din mijloc, adică erup incisivii laterali inferiori și concomitent încep să apară și incisivii centrali superiori, cei doi dinți din mijloc de pe arcada superioară. La vârsta de 8-9 ani apar incisivii laterali superiori, lângă cei doi dinți centrali deja erupți. Urmatorii dinți erupți sunt la vârsta de 10-12 ani, premolarii primi și apoi premolarii secunzi, dinți care apar în fața molarului de 6 ani. Aici apare de multe ori confuzia unora care așteaptă întâi erupția caninului care apare abia la vârsta de 11-12 ani, dupa erupția tuturor premolarilor. Mare grijă la integritatea caninului de lapte deoarece afectarea lui și extracția timpurie poate duce la erupția premolarilor în locul caninilor și mai apoi complicații la erupția caninilor (imposibilitatea caninului de a erupe din cauza spațiului redus sau inexistent, înghesuiri, erupția incorectă spre buză sau în interiorul gurii, etc). La vârsta de 12 ani apare molarul cu același nume, în spatele molarului de 6 ani.

Molarul de minte apare după vârsta de 18 ani. Unii pot avea toți cei 4 molari de minte, doar 3 molari, 2 molari sau pot fi inexistenți.

În total: 28 dinți + molarii de minte 🙂

Și aici atașez un filmuleț pentru o înțelegere mai bună a procesului: Erupția dinților permanenți

Nu uitați:

Un zâmbet sănătos este un zâmbet frumos!

Dr. L

 

 

Avantajele și dezavantajele aparatului ortodontic

Aparatele dentare au fost folosite încă din antichitate pentru corectarea pozițiilor vicioase ale dinților, iar in secolul 18 doi francezi au pus bazele ortodonției moderne. Deși aceste aparate au existat de multă vreme, pentru oamenii moderni acestea au fost un motiv de rușine, izolare, etc, dar cu trecerea timpului oamenii încep să realizeze beneficiile reale ale acestora și le acceptă mult mai ușor.

Aparatele dentare se recomandă în cazuri de dinți înghesuiți sau cu spații largi, dinți rotați sau dinți care nu sunt aliniați armonios în același plan.

Care sunt avantajele aparatelor dentare?

  • repoziționarea controlată, în orice plan, a tuturor dinților
  • durata de 2 ani, net inferioară aparatelor mobile
  • obținerea unor rezultate permanente
  • eficiență sporită, indiferent de vârsta pacientului
  • posibilitatea de a purta aparatul în copilărie, după eruperea dinților permanenți

Dezavantajele aparatelor dentare:

  • purtarea permanentă, 24 din 24 de ore
  • sensibilitatea dinților și disconfortul produs în primele zile după montare
  • aspectul fizic mai puțin atrăgător
  • igiena dentară îngreunată deoarece e nevoie de o atenție specială
  • dieta alimentară ușor modificată
  • vizita la medicul dentist pentru o curățare profesională se va face mai des, o dată de la 3-4 luni

Rezultatele, de multe ori spectaculoase ale tratamentului ortodontic pot fi însă umbrite de o igiena precară pe perioada purtării aparatului fix. Depunerea plăcii bacteriene poate duce la apariția cariilor sau zonelor albe demineralizate. Aceste pete albe sunt foarte greu de îndepartat, prin reminerălizari succesive, nu întotdeauna însoțite de succes.

  1. Periajul dentar este foarte important și trebuie făcut corect și meticulos (minimum 3 minute).
  2. Folosiți o periuță cu perii moi (SOFT). Este indicat periajul după fiecare masă. Dacă nu aveți periuța la îndemână după ce mâncați, puteți clăti folosind apă de gură sau măcar apă obișnuită.
  3. Periați suprafețele dentare fără aparat în mod obișnuit. Fața externă a dinților unde sunt și brackeții trebuie periată cu mișcări orizontale, insistând în zona dintre bracket și gingie.
  4. Folosiți periuțe interdentare pentru zonele mai greu accesibile

 

Un zâmbet sănătos este un zâmbet frumos!

Dr. L

Ce este aparatul ortodontic fix și cum funcționează? Află acum

Aparatele ortodontice sunt aparate care se fixează pe dinți, având rolul de a îndrepta și alinia dinții care se află în poziții vicioase.

Aparatele ortodontice se pot pune la orice vârstă și nu constituie un moft ci este uneori vital unei bune masticații. De ce? Având poziții anormale ale dinților, aceștia realizează o ocluzie (mușcătură) defectuoasă cu repercursiuni asupra dinților, stabilității lor, asupra învelișului și suportul acestor dinți, precum și asupra articulației temporo-mandibulare.

Din ce este format un aparat dentar?

  • bracket-uri de forma unor placuțe mici metalice, ceramice, safir, etc care se atașează de dinte cu ajutorul unor adezivi speciali
  • arcul metalic sau firul ortodontic care se pune în bracket-uri și care realizează deplasarea dinților spre direcția normală
  • elasticele care intervin și ele în procesul de deplasare
  • ligaturile care ancorează arcurile pe fiecare bracket.

Aparatul ortodontic fix nu se poate da jos, el fiind fixat de dinți pe toată perioada tratamentului. Un tratament durează undeva la 2-3 ani, perioadă care depinde de gradul de afectare al dinților. Vârsta nu are nici o legătură cu perioada de tratament.

 

Un zâmbet sănătos este un zâmbet frumos!

Dr. L

Am nevoie de aparat ortodontic pentru a-mi îndrepta dinții?

Ortodonția vine din grecescul orthos, care înseamnă drept, iar odous înseamnă dinți. Ortodonția este prima specialitate din domeniul stomatologic care se ocupă de problemele de malocluzie (mușcături incorecte). Aceste mușcături incorecte pot fi rezultatul unor probleme ale dinților, a unor relații disproporționate dintre maxilare sau ambele.

În ziua de azi tratamentul ortodontic constituie o opțiune viabilă pentru aproape orice adult. Este cunoscut faptul că prin netratarea problemelor ortodontice, acestea se pot agrava. În cazurile de malocluzie, dinții pot fi înghesuiți, excesiv de spațiati sau nu se potrivesc în mușcătură. Astfel de afecțiuni pot conduce la alte probleme de sănătate dentară. Dinții înghesuiți sunt dificil de curățat și în timp pot contribui la apariția cariilor ori a afecțiunilor parodontale. Mușcătura anormală poate constitui cauza abraziunii anormale a suprafețelor dinților, dificultăți în masticație sau afectări ale țesuturilor de suport (os și gingie). Dinții incorect aliniați pot contribui la apariția durerilor în articulațiile mandibulare.

Dacă aveţi unul dintre următoarele semne, sunteţi un potenţial candidat pentru tratamentul ortodontic:

  • Supraocluzie verticală (overbite) – când dinţii frontali superiori ies cu mult în faţa celor inferiori
  • Ocluzia inversă (underbite) – un aspect de buldog, când dinţii frontali inferiori sunt ieşiţi mult în faţă, sau cei superiori sunt retraşi mult în spate
  • Ocluzie încrucişată – când dinţii superiori nu se potrivesc în faţă peste cei inferiori, la o muşcătură normală
  • Ocluzie deschisă – formarea unui spaţiu între suprafeţele ocluzale ale dinţilor frontali şi/sau laterali, atunci când muşcaţi pe dinţii posteriori
  • Malocluzie pe linia mediană – când centrul dinţilor frontali superiori nu se aliniază cu centrul dinţilor frontali inferiori
  • Dinţi distanţiali – spaţii interdentare sau „breşe edentate”, rezultat al lipsei dinţilor sau al dinţilor care nu umplu toată arcada
  • Înghesuire dentară – când există prea mulţi dinţi pentru a avea loc pe arcada dentară

 

Există multe tipuri de aparate atât fixe, cât şi mobile, pentru realinierea dinţilor, reantrenarea muşchilor şi influenţarea creşterii maxilarelor. Aparatele ortodontice funcţionează prin exercitarea unei presiuni uşoare asupra dinţilor şi maxilarelor.

În funcţie de severitatea problemei dvs., medicul dentist vă recomandă tipul de aparat corespunzător cazului.

 

Un zâmbet sănătos este un zâmbet frumos!

Dr. L